GLIGA COMPANIES

Описание: Implicarea socială nu se învaţă din cursurile de management, ci se simte şi se pune în practică, o demonstrează Vasile Gliga, lutier, care după 1989 şi-a ales propriul drum, părăsind fabrica de stat de instrumente muzicale din Reghin.
Ştia să facă viori de cea mai bună calitate şi avea familia alături. A început într-o "debara", unde putea finaliza, împreună cu soţia, două viori pe lună. Echipa era formată din cinci persoane: Vasile, Elena şi copiii lor -- Dumitriţa, Cristian şi Mirona. Fiecare ajuta.
Certitudinea a fost dată de o vioară vândută în 1990 la Viena, cu 2.000 de mărci, instrument pe care juriul de la Cremona, oraşul familiilor celebre Amati, Guarneri şi Stradivari, l-a apreciat la un concurs. Aşadar certificarea le-a dat speranţe mari.
În 1992, în echipă erau şase persoane în plus faţă de familie. Muzica suna altfel, afacerea se dezvolta. În următorii 3 ani, numărul angajaţilor s-a mărit de 8 ori. În timp fazele de producţie au fost separate şi oamenii specializaţi.
De la un atelier care avea doi metri pătraţi, grupul de firme Gliga are acum sute de salariaţi. Instrumentele de maestru sunt produse în atelierul de creaţie, fiecare fiind însoţit de un certificat de autenticitate.
În prezent există trei centre de fabricaţie: cel considerat "piatră de temelie", înfiinţată în 1991 pentru instrumentele profesionale, în 1997 a apărut a doua unitate, destinată produselor student, iar trei ani mai târziu, în 2000, a fost deschisă a treia fabrică, la Topliţa, cu instrumente şcoală.
După uscarea naturală a lemnului circa patru-cinci ani, urmează peste 200 de faze, majoritatea manuale: sculptură, şlefuiere, finisare, lăcuire, etape care conferă instumentului performanţă sonoră şi rezistenţă.
La o vioară se lucrează diferenţiat, în funcţie de clasa acesteia: obiectul muzical de serie necesită 50 de ore de muncă, pe durata a trei luni, însă vioara de maestru poate să încânte abia după 300 de ore de muncă, pe parcursul unui an.
Fie că vorbim de viori, viole, violencele, contrabaşi, cu accesoriile aferente, toate sunt unicat. Exportul atinge proporţii covârşitoare. 95% din produse sunt comercializate în Statele Unite ale Americii, pe piaţa europeană, în Japonia, Australia.
Stabilit în America, fiul cel mare Cristian înfiinţează o reţea de distribuţie. În prezent firma vinde peste 2.000 de instrumente anual. Viorile Gliga apar în revistele de specialitate de peste ocean. În 2005 marca Gliga a fost înregistrată la Geneva.
Scrisoarea de mulţumire de la Sir Yehudi Menuhin este o dovadă de preţurie şi apreciere faţă de calitatea viorilor semnate de Vasile Gliga.
„O masă, un scaun, un vas cu fructe şi o vioară; ce altceva îi mai trebuie unui om ca să fie fericit?", întreba Albert Einstein. Aşadar, lucrurile mergeau bine la Reghin, afacerea prospera pe domenii diferite.
În 1998 mezina familiei, Mirona, a început dansul sportiv. Din 2001 domină concursurile din România şi nu numai, fapt care l-a determinat pe tatăl său să construiască prima sală. Aşa a luat ființă Clubul „Dansul Viorilor".
În urmă cu 10 ani, Mirona Gliga a obţinut locul întâi la Blackpool Dance Festival în Anglia, cea mai prestigioasă manifestare de profil din lume. La scurt timp a devenit vicecampioană mondială şi a adunat cinci participări în finalele campionatelor mondiale şi alte câteva sute de medalii. Datorită ei a răsunat, pentru prima dată după 15 ani de tăcere, în 2001, la Mannheim, imnul României.
Acum mai bine de 10 ani, la Reghin a luat fiinţă Gimnaziul Privat „Mirona", cu program integrat de dans sportiv şi limbă engleză pentru marea familie a lui Vasile Gliga, un loc unde angajaţii, şi nu numai, îşi pot instrui copiii. În prezent vorbim de Gimnaziul de Stat "Mirona", cu rezulate remarcabile.
Deasemenea "Oraşul viorilor" găzduieşte "Şcoala Postliceală de Dans Sportiv", cu specializarea antrenor, cu durata de doi ani, unde au absolvit nouă generaţii. Tot aici, în 2007 a fost organizat Campionatul Mondial de Profesionişti şi anul trecut, în premieră, Cupa Europeană.
Familia Gliga a hotărât ca Gimnaziul de Stat Mirona să dea copiilor o masă, formată din produse sănătoase. Aşa au început investiţiile în agricultură.
Aşadar, în 20 de ani "debaraua" s-a transformat într-o fabrică ce produce și exportă viori pe tot mapamondul. Acesteia i s-au adăugat investiţiile în instituţii de învăţământ şi în agricultură şi multe evenimente sociale susţinute de Vasile Gliga, dintre care amintim „Ziua Recoltei" organizată la Reghin şi Topliţa, Balul Vânătorilor, cel al Însuraţilor, celebra „Mămăligă" dinainte de sărbătorile de iarnă, manifestări care îi adună pe oamenii locului şi dau normalitatea pe care angajații multor companii şi locuitorii multor zone ale ţării şi-o doresc.