Cântarea cântărilor !

Описание: Apă proaspătă din izvoare vechi.


Cântarea Cântărilor

1. Stând închisă în odaie,noaptea era grea
Adormisem însă dorul inimii veghea Dar la ușă se aude tot bătând mereu “Hai deschide-mi sunt iubitul sufletului tău”.

2. “Corpu-mi este plin de roua care-a picurat
Peste cap peste veșminte și m-i le-a udat
Hai deschide-Mi tu iubito nu mai zăbovi
Eu sunt,Cel care te strigă,sunt al tău iubit”.

3. Însă fără nici o milă Ți-am zis cu amar
M-am culcat,mi-am scos și haina .Cum să mă-mbrac iar?
Și la ușa mea Isuse,oricât ai bătut
A rămas tot încuiată,însă Tu te-ai dus.

4. Dar trezindu-mă căința ,dorul mi-a aprins
Oare ce-am putut eu face ?de ce Te-am respins?
M-am sculat să-Ți deschid ușa dar era târziu
Tu-ai plecat mâhnit Isuse-n noapte și-n pustiu.

5. Prin cetate și prin uliți,eu te-am căutat
Unde Te-ai ascuns de mine?unde ai plecat?
O ! răspunde-mi tu străjere,că-L caut mereu
Unde s-o fi dus Iubitul sufletului meu?

6. Păzitorii din cetate când m-au întâlnit
M-au bătut,mi-au luat și haina și rău m-au rănit
Iar străjerii de pe ziduri nu-mi răspund defel
Unde s-o fi dus Iubitul sufletului meu?

7. O ! voi fiice-a lui Israel din Ierusalim De îmi veți vedea Iubitul,Domnul meu sublim
Să-I spuneți că dorul arde ca un jar de foc
Mistuindu-mi tot lăuntrul inimii de dor.

8.El e mai frumos ca zorii când apar din nor
Ochii Lui,ca porumbeii-n margini de izvor
Și ca crinii-n frumusețe este alb de tot Poala hainei răspândește un plăcut miros.

9.Și căutând cu multe lacrimi eu l-am întâlnit
În grădina cu miresme,în stratul de mir Și te rog Isuse dragă să rămâi pe veci Lângă mine-o viață-ntreagă fără să mai pleci.