ECONOMIA ROMÂNIEI FĂCUTĂ PRAF.

Описание: Dacă vreți să susțineți financiar proiectul, puteți să contribuiți aici:   / ceseintampla  

Toată situația economică și socială în care se află România astăzi poate fi înțeleasă și prin prisma unei dinamici politice clare: ambiția lui Marcel Ciolacu de a ajunge președinte.

În anii anteriori, lupta anticorupție a lui Klaus Iohannis a fost concentrată în jurul lui Liviu Dragnea. După dispariția acestuia din prim-plan, PSD a început să se repoziționeze ca partid pro-european, moderat. În paralel, a apărut AUR, care a preluat discursul suveranist și anti-Bruxelles. Această sincronizare nu este întâmplătoare: existența unui pol extremist a ajutat PSD să pară „occidental” prin comparație.

În acest context, pericolul extremist a fost util și în plan extern. A permis liderilor PSD să meargă la Bruxelles și să negocieze flexibilitate pe deficit, invocând stabilitatea politică și riscul radicalizării. În plan intern însă, rezultatul a fost o politică economică expansionistă: creșteri de salarii și pensii fără acoperire solidă, finanțate prin împrumuturi, și programe masive de investiții locale.

Un exemplu este Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, estimat la aproximativ 65 miliarde lei, cu mii de proiecte aprobate adesea fără acoperire bugetară reală. Spre deosebire de fondurile europene, unde există trasabilitate și control strict, aceste programe interne sunt mult mai greu de urmărit.

În paralel, cheltuielile cu salariile bugetarilor au depășit 130 miliarde lei anual, una dintre cele mai ridicate ponderi din UE raportate la venituri. Toate acestea au dus la un deficit bugetar major.

Ce înseamnă acest lucru? Statul se împrumută tot mai mult, datoria publică crește, iar dobânzile consumă resurse importante. Banii se duc pe plata datoriei, nu pe investiții reale. În același timp, crește riscul de taxe mai mari și scade încrederea investitorilor.

Agențiile de rating au reflectat această situație. În 2023, România era încă la limita categoriei recomandate pentru investiții: BBB- (Fitch, S&P) și Baa3 (Moody’s), toate cu perspectivă stabilă. În 2024 însă, din cauza deficitului ridicat, au apărut avertismente și perspective negative. În octombrie 2025, Standard & Poor’s a menținut ratingul la BBB-, dar a revizuit perspectiva la negativ, invocând deficitul și creșterea datoriei.

Anul 2025 a fost împărțit între guverne, însă ajustarea deficitului a venit doar din partea celor care au aplicat măsuri concrete. Deficitul a scăzut de la 8,67% din PIB în 2024 la aproximativ 7,65% în 2025, sub estimările inițiale. În ianuarie 2026 s-a înregistrat chiar un mic excedent bugetar, pentru prima dată după ani de zile.

Ținta rămâne reducerea treptată a deficitului, spre aproximativ 6,2% din PIB în 2026. Dar această ajustare presupune măsuri dificile, pe care puțini și le asumă politic. În lipsa lor, riscul este perpetuarea unui model populist, bazat pe cheltuieli mari și datorie, în care economia devine vulnerabilă, iar deciziile reale sunt amânate.