Drumul turistic al sampaniei. partea 1. Regiunea Champagne. Cine a inventat sampania?

Описание: Regiunea Champagne este regiunea viticolă cea mai nordică a Franței și este cunoscută pentru vinurile sale spumante, singurele din lume care poartă denumirea de „ Champagne ”.
Regiunea Champagne acoperă 35.000 de hectare, peste 300 de crame, împărțite în 5 regiuni:
Montagne de Reims, Valée de la Marne, Côte des Blancs, Côte des Sézanne și Côte des Bar.
Noi, vom vizita regiunea Montagne de Reims, zonă situată în apropierea orașului Reims.
Șampania este o băutură spumantă produsă exclusiv în regiunea Champagne din nord-estul Franței.
Orice alt vin spumant produs în afara acestei regiuni, chiar dacă folosește aceeași metodă, nu poate fi numit șampanie.
Istoria șampaniei datează încă din vremea romanilor, care au plantat viță de vie în regiune. Vinurile din Champagne au fost inițial vinuri liniștite, iar efervescența a fost inițial considerată un defect. În secolul al XVII-lea, vinificatorii au început să perfecționeze metoda de a produce vin spumant, transformând ceea ce era o problemă într-o caracteristică dorită. Faima șampaniei a crescut în secolul al XVII-lea, iar prin tradiția încoronării regilor Franței în orașul Reims, vinul local a căpătat o popularitate tot mai mare.
Există 3 soiuri principale de struguri folosite pentru a face șampanie.
Șampania este alcătuită în mare parte dintr-o combinație de trei tipuri de struguri: Pinot Noir (un soi roșu), Pinot Meunier (un soi roșu) și Chardonnay (un soi alb). Pinot Noir și Pinot Meunier sunt singurii struguri roșii care pot fi folosiți la fabricarea șampaniei.
Este nevoie de 1,2 kg de struguri pentru a produce o sticlă de șampanie de 750 ml.
Leclerc Briant este o casă de șampanie înființată în Épernay încă din 1872.
Domeniul Leclerc Briant este unul dintre pionierii viticulturii biodinamice din Champagne. Cultivă paisprezece hectare de viță de vie, în principal în apelațiile Grand și Premier Cru.
Toate șampania se maturează cel puțin trei ani pe drojdii în pivnițele cu o adâncime de 30 de metri și, prin urmare, foarte răcoroase. Casa folosește doar cuvée-ul, prima presare.
Datorită climatului mai rece, producătorii au înțeles că nu pot excela în producția de vinuri roșii sau albe de care se mândreau burgunzii, vinuri liniștite, bazate în general pe struguri Pinot si Chardonnay.
În timpul sezonului rece, drojdiile din vinuri deveneau deseori latente înainte ca vinul să se fermenteze în totalitate. Problema era că îndată ce primăvara începea și temperaturile creșteau, drojdii latente deveneau din nou active. Prin urmare, zahărul din vinuri începea din nou să fermenteze și nu de puține ori, sticlele sigilate explodau efectiv în pivnițe.
Britanicii au descoperit vinurile spumante undeva în jurul anului 1600 și erau fascinați de ele. Ei nu produceau aceste vinuri spumante la ei în țară, ci le aduceau din alte țări, printre care și Franța. Adăugau zahăr și melasă și lăsau vinul să mai fermenteze înainte să îl îmbutelieze. Rezultatul era și mai multe bule.
În 1662, omul de știință englez, Cristopher Merret, a studiat acest proces. El a făcut astfel legătura dintre bule și zahărul rezidual din vin.
Epernay. Începând cu secolul al XVIII-lea, orașul a devenit cunoscut pentru șampania sa.
Orașul este, din punct de vedere istoric, centrul producției de șampanie. Solul este calcaros, iar strugurii necesari pentru șampanie, Pinot Noir , Pinot Meunier și Chardonnay , cresc în imediata vecinătate.
O stradă lungă din Épernay este Avenue de Champagne. De-a lungul ei se află numeroase case de șampanie, precum Moët et Chandon, Mercier, Castellane și Laurent-Perrier. Casele sunt impunătoare, concepute pentru a-și impresiona clienții.
Sub nivelul străzii se află o rețea de tuneluri unde casele de șampanie își depozitează mărfurile și unde vinul se maturează. Temperatura din tuneluri este constantă în jurul valorii de 10°C, cu umiditate ridicată. Unele tuneluri sunt accesibile contra cost.
Călugăr benedictin, Dom Pierre Pérignon (1638 – 1715).
De începuturile șampaniei este legat numele călugărului benedictin francez Dom Perignon. Acesta nu a fost „inventatorul” vinului spumant, așa cum i s-a atribuit de multe ori, ci a descoperit unele progrese tehnologice în procesul de vinificare, folosite și astăzi. Este un mit foarte răspândit că Dom Perignon a inventat șampania.
Totuși, nu este foarte clar cine a inventat șampania, însă prima metodă de realizare a vinului spumant aparține, cel mai probabil, englezilor.
Călugărul care a lucrat ca maestru de pivniță la Abația din Hautvillers a îmbunătățit foarte mult procesul de fabricare a șampaniei, ceea ce a făcut ca vinul spumant să devină ceea ce este astăzi.
Într-adevăr, fizicianul englez Christopher Merret a documentat cel de-al doilea proces de fermentare care a dus la obținerea vinului spumant cu mult înainte ca Dom Perignon să devină călugăr.
Vizionare plăcută!