Melancholia - Ploaia Ta

Описание: Titlu: Ploaia ta.

Sunt amintiri pe care nici ploaia nu le poate șterge, ci doar le trezește la viață. „Ploaia ta” este o poveste despre acele momente de liniște în care trecutul se lovește de geamul aburit al prezentului. Despre cum încerci să scrii un nume doar ca să-l vezi dispărând, dar rămânând încrustat în suflet.

Această piesă este foarte specială pentru mine. ✍️ Versuri & Concept: [Dorinel Paraschiv] (Creație proprie) 🎵 Muzică & Video: Generat cu AI

Dacă te regăsești în aceste versuri, lasă un comentariu și spune-mi povestea ta.

#PloaiaTa #MuzicaTrista #VersuriProprii #Melancolie #originallyrics

🎵 Versuri: Ploaia ta

Peste ale mele gânduri, Peste ale mele vise, Plouă încet Pe străzi închise. Afară-i noapte, Ploaia nu s-a oprit, Din somn mă trezește Numele tău nesfârșit.

Stropi de ploaie cad pe chipul meu, Se amestecă-n tăcere cu ce simt eu. Simt și acum cum mă atingeai, Ca un strop de apă, Buzele-mi atingeai.

(Refren) Ploaia ta Mi-a curs prin suflet, M-a stins, M-a ars, M-a rănit. Ai fost ca ploaia, Ai stat o clipă și-ai fugit. Cum a trecut... A rămas doar o amintire. Încă nu te-am uitat, Ești scris în fiecare zi de știre. Ploaia ta Mă spală și mă ține Între trecut și ce-ar fi putut să fie.

Geamul aburit, Îți scriu iar numele. Îl șterge vântul, Îl șterg secundele. În camera rece Doar pașii mei... Miros de tine Prin haine, Prin pereți.

Stropi de ploaie cad pe pieptul meu, Curg mai departe, Se duc prin Dumnezeu. Mă văd cu tine pe același drum, Dar tot se rupe Când mă trezesc din fum.

(Refren) Ploaia ta Mi-a curs prin suflet, M-a stins, M-a ars, M-a rănit. Ai fost ca ploaia, Ai stat o clipă și-ai fugit. Cum a trecut... A rămas doar o amintire. Încă nu te-am uitat, Ești scris în fiecare zi de știre. Ploaia ta Mă spală și mă ține Între trecut și ce-ar fi putut să fie.

Poate într-o seară Când iar se va-nnora, Vei trece pe trotuarul Pe care stau acum așa... Și-ai să auzi în șoapte, În fiecare strop căzut, Că tot ce-a fost între noi doi Nu s-a sfârșit de tot... Doar a tăcut.

(Refren) Ploaia ta Mi-a curs prin suflet, M-a stins, M-a ars, M-a rănit. Ai fost ca ploaia, Ai stat o clipă și-ai fugit. Cum a trecut... A rămas doar o amintire. Încă nu te-am uitat, Ești scris în fiecare zi de știre. Ploaia ta Mă spală și mă ține Între trecut și ce-ar fi putut să fie.

✍️ Versuri: Creație proprie