România între șocuri geopolitice și decizii strategice | Corneliu Bjola, Timișoara, 17 feb. 2026

Описание: SUMAR:
00:00:00 1. Contextul: „ceva se întâmplă” în lume
🔹 Șocuri geopolitice la tot pasul – Știrile converg (Atlantic, Groenlanda, Venezuela, Gaza), plus tema „explodată” a unui „consiliu al păcii”, generând anxietate și nevoia de clarificare.
🔹 Evenimente rare, impact uriaș – Episoade cu frecvență scăzută și impact mare: o lume se _destramă_, alta se conturează, încă fără direcție limpede.

00:02:59 2. Ordinea post-1945: construcția „lumii vechi”
🔹 America după 1945: salt strategic – Între 1945–1950, SUA devin superputere și pun bazele arhitecturii de securitate și guvernanță globală.
🔹 Decizii „bune” vs „proaste” – E invocat un clasament: Irak între deciziile proaste; Planul Marshall, reper de decizie reușită.

00:05:07 3. Planul Marshall și reconstrucția
🔹 Planul Marshall ca răspuns – Europa e epuizată; ajutorul economic devine instrument de stabilizare și de contracarare a planurilor sovietice.
🔹 NATO și viziunea alianței – NATO se naște din negociere și calcul geopolitic (Mediterana/Italia), ilustrând gândirea strategică necesară când „se construiește o lume”.

00:08:54 4. Instituțiile globale: finanțe și comerț
🔹 Banca Mondială și FMI – Mecanisme pentru reconstrucție și stabilitate monetară (evitarea derapajelor tip anii ’20), apoi orientate spre dezvoltare.
🔹 Pilonul comerțului se fisurează – Instituționalizarea comerțului rămâne incompletă/contestată; azi apar războaie tarifare inclusiv SUA–Europa.

00:12:21 5. Erodarea ordinii și „dezangajarea” SUA
🔹 NATO rămâne, dar se schimbă rolurile – Se separă dezangajarea de abandonare_; europenii sunt împinși să-și asume apărarea _convențională (nuclearul e alt palier).
🔹 Comanda a 3 posturi trece la europeni – E menționat anunțul privind cedarea comenzii unor mari posturi din Europa (UK/Olanda/Napoli, cu acoperire și pentru România).

00:14:04 6. Multilateralism în retragere și „consiliul păcii”
🔹 Ieșiri din organizații, tăieri de fonduri – SUA ar fi părăsit numeroase organizații internaționale; apare „consiliul păcii”, perceput ca structură paralelă.
🔹 Cauza de fond: SUA mai slabe, China mai puternică – America nu mai e ca în 1945 (pondere comercială), iar China devine competitor strategic cu ambiții și capacitate.

00:15:12 7. China, Taiwan și pivotul spre Pacific
🔹 Taiwan ca nod de presiune economică – Miza Taiwan depășește bilateralul: afectează lanțuri comerciale și securitatea Japoniei; pivotul spre Pacific era anunțat din 2014.
🔹 China și tehnologia – Se contestă stereotipul „copiei”: progrese în inteligență artificială și accelerarea _inovării_, în cadru autoritar.

00:19:57 8. Europa: capacități, dar deficit de leadership
🔹 SUA taie 200 de posturi la NATO – Se menționează anularea unor posturi americane de planificare și _inteligență_, ca semnal de responsabilizare europeană.
🔹 Test hipersonic european în Norvegia – „Prima rachetă hipersonică europeană”: tehnologie și industrie există; proiectul ar veni dintr-un startup UK–Germania.

00:22:15 9. Economia digitală și războiul informațional
🔹 Serviciile digitale și reglementarea – Tensiunile includ serviciile digitale; apare dimensiunea de securitate prin dezinformare și „toxicitatea” narațiunilor.
🔹 Războiul cultural ca risc major – E citat un pasaj din strategia americană (04 decembrie) despre Europa în declin civilizațional și sprijinirea unor „forțe”, cu potențial de fricțiuni.

00:24:03 10. Facțiuni în SUA și „oligarhii tech”
🔹 SUA nu e actor unitar – Facțiuni: ideologici (export de ideologie), pragmatici (Rubio văzut pro-NATO) și „oligarhi tehnici”.
🔹 Musk, Thiel, Palantir: influență – Sunt menționate rețele (PayPal/Palantir, numiri diplomatice) ca indicii ale unei noi puteri politico-tehnologice.

00:28:49 11. „Architecture of exit”: state private și Groenlanda
🔹 Ieșirea din stat, „monarhia CEO” – Doctrina: democrația și inovația ar intra în conflict; soluția propusă: _state private_, fără democrație și administrație clasică.
🔹 Groenlanda ca posibilă platformă – Se menționează căutarea de locații în Groenlanda pentru aceste proiecte, fără a afirma o cauzalitate directă.

00:43:13 12. România: instituții, încredere, direcție
🔹 Problema internă: încredere și responsabilizare – Deficit de încredere între elite și dificultatea de a reforma/clarifica decizii, inclusiv pe tema anulării alegerilor.
🔹 De la „periferie” la viziune – Reflexul de a sta „pitit” e vulnerabilitate; răspunsul cerut: oameni competenți, viziune și obiectiv clar în tranziția geopolitică.

Profesorul Corneliu Bjola este șeful Grupului de Cercetare în Diplomație Digitală al Universității Oxford. Este specializat în impactul tehnologiei digitale (AI, comunicare strategică , contra-dezinformare, etc) asupra diplomației.

Detalii despre eveniment la https://www.radiotimisoara.ro/agenda-...