Marea Unire de la 1918. (Studiu de caz: Unirea Basarabiei cu România)

Описание: Tema pe site: https://goo.gl/ndLAtC
Cum ne poți susține: http://history.md/HowToDanate
Facebook:   / history.md  

Referințe:
via Fiat Lux – minutul 2:39 / https://citatedespreromani.wordpress....


Pe 1 decembrie 2017 se împlinesc 99 de ani de la Marea Unire a românilor, când provinciile istorice românești: Basarabia, Bucovina și Transilvania s-au unit cu Patria Mamă.

✦ În 1916 România a intrat în I Război Mondial de partea Antantei având ca scop desăvârșirea unității naționale. La acel moment Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș erau anexate de Ungaria, Bucovina de Austria, iar Basarabia, încă de la 1812, prin șiretlicuri și fără nici un drept fusese anexată de către Rusia.
✦ În timpul primei conflagrații mondiale, în Rusia țaristă începe revoluția bolșevică în frunte cu Lenin, care pentru a obține susținerea maselor a promis scoaterea Rusiei din război, rezolvarea problemei agrare și oferirea tuturor națiunilor din imperiu dreptul la autodeterminare.
✦ Deja la 2 martie 1917, în Basarabia începe un avânt al mișcării naționale: apar partide politice ca Partidul Progresist Moldovenesc, Partidul Național Moldovenesc, Partidul Țărănesc, se întrunesc adunări și congrese ale profesorilor, studenților, preoților, militarilor basarabeni. Toate aceste forțe în programele lor politice și în cuvântările rostite înaintau aceleași cerințe: o cât mai largă autonomie pentru Basarabia, introducerea limbii materne și utilizarea ei în toate sferele de activitate, naționalizarea oștirilor moldovenești, autocefalia Bisericii din Basarabia și crearea Sfatului Țării ca adunare reprezentativă a țării. Ștefan Ciobanu în lucrarea sa “Unirea Basarabiei. Studii și documente cu privire la mișcarea națională în Basarabia în anii 1917-1918”, care a apărut la București în 1929 scria că “punctele principale ale Partidului Național Moldovenesc nu se deosebesc de cerințele pe care le formulau alte naționalități din Rusia”.
✦ La 21 noiembrie 1917 își va începe activitatea Sfatul Țării ca organ reprezentativ, legislativ suprem al Basarabiei și a teritoriilor din stânga Nistrului, în frunte cu Ion Inculeț.
✦Folosindu-se de dreptul popoarelor la autodeterminare care vehicula în Rusia, la 2 decembrie 1917, Sfatul Țării proclamă Republica Populară Democratică Moldovenească în componența Federației Ruse. Consolidarea republicii va întâmpina greutăți pentru că între timp, Lenin a semnat Tratatul de la Brest-Litovsk (3 martie 1918) care marca ieșirea Rusiei din prima conflagrație mondială astfel că soldații ruși care părăseau frontul se retrăgeau prin Basarabia, peste Nistru într-o debandadă totală (jefuiau, prădau, incitau țăranii la nesupunere, la incendierea conacelor boierești și acapararea pământurilor acestora). S-a ajuns și la acte de teroare victime ale cărora au devenit și militanții mișcării naționale Simion Murafa și Andrei Hodorogea.
✦ Pentru a pune capăt dezmățului, Sfatul Țării și Consiliul Directorilor (guvernul) au solicitat intervenția guvernului român. La 13 ianuarie 1918, cele două divizii românești trecuseră Prutul.
✦ Imediat, autoritățile bolșevice au întrerupt relațiile diplomatice cu România și au sechestrat tezaurul acesteia care îi fusese încredințat pentru păstrare în 1917. Mai mult, în ianuarie 1918 Ucraina și-a declarat independența și revendica pretenții asupra teritoriului Basarabiei. Drept rezultat, Sfatul Țării la 23/24 ianuarie 1918 proclamă independența Republicii Democratice Moldovenești și separarea ei de Republica Federativă Rusă, iar la 27 martie 1918, fiind conștienți că în asemenea condiții (I Război Mondial, amenințările din partea Ucrainei, ostilitatea bolșevicilor) un stat mic, nou creat, avea șanse minime de existență, dacă nu s-ar fi unit cu Patria Mamă, Sfatul Țării, a votat cu 86 voturi pro și 3 împotrivă - Unirea Basarabiei cu România (cu anumite condiții).
✦ La 22 aprilie 1918 regele Ferdinand I semna Înaltul Decret Regal, numărul 842 prin care promulga Actul Unirii Basarabiei cu România și despre care ar fi spus că este un vis frumos devenit realitate.
✦ Înflăcărați de curajul și izbânda basarabenilor, dar și pentru că se confruntau cu aceleași probleme, Bucovina (15/28 noiembrie 1918) și Transilvania (1 decembrie 1918) au votat Unirea pe vecie cu România.