Scurtă prezentare video Sarmizegetusa (Ulpia Traiana)

Описание: SITUL ARHEOLOGIC
Sarmizegetusa se află situată în partea de vest a Ţării Haţegului, la aproximativ 8 km de „Porţile de Fier ale Transilvaniei”, de unde se face trecerea în Banat.

În antichitate romanii au construit aici capitala provinciei Dacia, „Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa”. Zidurile oraşului aveau o lungime de 500 x 600 m şi închideau în interior o suprafaţă de aproximativ 33 ha. Pe o suprafaţă de 60-80 ha, în afara zidurilor de incintă ale oraşului, romanii au construit numeroase monumente publice, case particulare, morminte, etc.

Din sec. XIX arheologii maghiari de la Deva vor începe săpături arheologice sistematice, continuate mai apoi de către C. şi H. Daicoviciu, apoi de către şcoala clujeană de arheologie.

În anul 1880 se crea la Deva „Societatea de Istorie şi Arheologie”. Arheologii maghiari Király şi Téglás au cercetat în partea de vest, în afara zidurilor oraşului, Templul zeilor sirieni şi tot "extramuros", în colţul de sud-vest Templul lui Mithras. Tot ei au început lucrările din zona amfiteatrului şi a termelor aflate în imediata vecinătate, la nord de zidurile oraşului, la nord-est de amfiteatru templele dedicate lui Malagbel şi lui Aesculap şi Hygia, etc.

Din anul 1924 C. Daicoviciu împreună cu O. Floca încep săpături în interiorul oraşului, descoperind ceea ce ei au interpretat drept un „Palat al Augustalilor”, mai târziu dovedindu-se a fi forul "Coloniei Dacica". A săpat în cimitirul de est al oraşului, unde a descoperit un "mausoleum" pentru familia Aurelia, la amfiteatru, două "villa suburbana", etc.

După o întrerupere săpăturile arheologice au fost reluate în anul 1973, la aproximativ 100-500 m est de zidurile oraşului au fost descoperite câteva cuptoare pentru arderea cărămizilor. Un atelier de sticlărie (EM 21) a fost descoperit la nord de zidurile oraşului, tot în această zonă au fost descoperite mai multe edificii cu caracter religios (EM 2, EM 14-20, EM 22, EM 24). În partea de est şi de vest, de o parte şi de alta a drumului Imperial, se înşirau cele două necropole. Şi în partea de nord sau de sud au fost scoase la iveală stele funerare şi morminte.

În partea de vest a oraşului, în zona grădiniţei au fost cercetate clădirile EM 5 şi EM 6, una dintre ele beneficiind de instalaţie de hypocaust.

Imediat la intrarea în oraş, în anii ’80, a fost cercetat, fără a fi terminat, "Domus Procuratoris", Palatul Procuratorului financiar al Provinciei Dacia Apulensis. Săpată doar parţial clădirea se poate observa continuând în grădinile învecinate.

În anii ’90 au continuat săpăturile în zona forului coloniei, centrul oraşului de odinioară.

Astăzi cercetările arheologice continuă în zona centrală a aşezării şi în cimitirul de est al oraşului, iar o echipă germană desfăşoară săpături în zona sacră, a templelor, unde au şi descoperit un templu nou.

MUZEUL DE ARHEOLOGIE
Anul 1924 marchează reluarea cercetărilor ştiinţifice ale metropolei romane, prin sprijinul acordat de către Al. Lapedatu, preşedintele „Comisiunii” şi „Institutul de Arheologie al Universităţii din Cluj” reprezentat de către C. Daicoviciu şi de colaboratori precum J. Mallász la început, O. Floca, M. Macrea sau M. Moga mai târziu. Pentru a se valoriza piesele descoperite se vor pune bazele unui muzeu.

Un moment important în progresul săpăturilor arheologice de la Sarmizegetusa, îl constituie în anul 1934 vizita regelui Carol al II-lea, însoţit de fiul său, Mihai. Cu acest prilej cei doi se vor semna în cartea de oaspeţi a muzeului. De altfel, regele Mihai va reveni anul următor însoţit de colegii de şcoală, iar ultima sa vizită o va întreprinde în anul 1997, însoţit de regina Ana. De-a lungul timpului au trecut pragul muzeului numeroase personalităţi din lumea culturală, ştiinţifică sau politică: Dr. Petru Groza care începând din anul 1932 va veni de mai multe ori; Lucian Blaga şi Caius Brediceanu în anul 1936; Constantin Brâncuşi în anul 1937; Nicolae Iorga în anul 1939.

Noua expoziţie de bază se doreşte o îmbinare între vechi şi nou, între trecut şi prezent. Pe lângă piesele originale descoperite în timpul cercetărilor am încercat, prin intermediul arheologiei experimentale, să oferim vizitatorului o imagine a cum trebuie să fi arătat acestea în urmă cu aproape 2000 de ani.

http://www.sarmizegetusa.mcdr.ro/