România furată Apa grea o bogăţie de 1 miliard de euro, pe mâini incerte

Описание: România furată | Apa grea - o bogăţie de 1 miliard de euro, pe mâini incerte
România are 1 miliard de euro. Nu în aur, nu în valută forte, ci în apă grea. Este singura moştenire rămasă după ce s-a inchis singurul combinat de apă de grea din Europa de Est. A fost un motiv de mândrie al epocii Ceauşescu şi o povară a guvernărilor postrevoluţionare. Oamenii care au condus ţara n-au ştiut, n-au înteles şi, pănă la urmă, au distrus un colos industrial unic. Şi nici în al doisprezecelea ceas nu decid măcar salvarea moştenirii. Sutele de tone de apă grea n-au niciun stăpân şi niciun paznic.

Demonstraţiile în stradă ale foştilor angajaţi de la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare au fost la ordinea zilei timp de 2 ani. Presa mai relata despre ele doar atunci când protestatarii blocau un drum naţional. A fost cântecul de lebădă al singurului combinat de apă grea din Europa de Est, o creaţie megalomană a lui Nicolae Ceauşescu care şi-a dorit un lanţ complet de producţie a energiei nucleare, de la minele de extragere a uraniului la construcția centralei de la Cernavodă.

În 1980 începe construcţia combinatului de la Halânga, lângă Severin. În timpul lucrărilor Ceauşescu vine de căteva ori în vizită. Combinatul avea în componenţă o fabrică de apă grea şi o termocentrală care furniza abur tehnologic. Era rezolvată, astfel, şi problema căldurii pentru Drobeta Turnu Severin.

Ce a vrut Nicolae Ceaușescu
Combinatul se dezvoltă masiv, pe fondul dorinţei lui Nicolae Ceauşescu de a pune în funcţiune 4 reactoare la Centrala de la Cernavodă.

După revoluţie, planurile de dezvoltare a energiei nucleare în România stagnează. Combinatul produce în continuare apă grea pentru centrala de la Cernavodă şi pentru o scurtă perioadă chiar exportă, însă pierde contractele pentru că nu ţine pasul cu tehnologia modernă.

Declinul începe după anul 2000
Din 1998, Combinatul se transformă în Regia Autonomă pentru Actvităţi Nucleare, unitate strategică energetică. Includea uzina de apă grea, termocentrala, sucursala de Cercetări Nucleare Piteşti şi cea de Inginerie Tehnologică pentru Obiective Nucleare din Bucureşti. Declinul combinatului începe, oficial, după 2000.
Prima decizie care accelerează declinul: Prin Ordonanață de Urgență 191 din 27 decembrie 2001, RAAN primeşte dreptul de a exporta apă grea la preţuri promoţionale. Imediat, trimite 30 de tone de apă grea către Coreea de Sud la un preţ sub cel de producţie. Şi tot de la Guvern vin alte două acte normative care îngroapă regia. În 2006 şi în 2012, se comandă producţie de apă grea pe stoc, prin intermediul societaţii naţionale Nuclearelectrica .