Diana Stanculeanu, psiholog: De ce nu e bine să criticăm mereu adolescenții

Описание: Știm că părinții de adolescenți trec printr-o perioadă grea, de acee am am realizat acest interviu cu psihologul Diana Stănculeanu, expert național în sănătate mintală.

Din episodul de astăzi aflați:

Cum îi ajută sportul pe adolescenți?
De ce părinții trebuie să își aleagă cu grijă bătăliile pe care le duc cu adolescenții?
De ce important să deschidem ușa casei noastre pentru prietenii copiilor?
De ce e nevoie să le cunoaștem părinții prietenilor lor?
De ce e important să renunțăm la critică și să înțelegem nevoia din spatele comportamentului adolescentului?
De ce adolescenții care dezvoltă adicții au foarte multe probleme în familie?
Câteva din declarațiile Dianei despre această perioada:
Sportul ajută adolescenții cu producția de endorfine și cu reglarea dopaminei, substanța noastră care ne dă motivație, care ne dă inițiativă și entuziasm. Când se descarcă multă dopamină în creierul adolescentului? La întâlnirea cu noutatea și cu riscul! Nu întâmplător adolescența e perioada marilor experimente, dar nu și a celor mai sigure.
Ce observ foarte mult lucrând cu familii în care cresc adolescenți este că pe părinți îi intrigă inclusiv atitudinea cu care fac anumite lucruri. Și atunci măcar acolo ar trebui să introducem un strop de empatie, nu vor duce cosul de gunoi cu plăcere, îl vor duce bombănind. Și aici am o alegere să îl cert că a bombănit, sau să îl apreciez că totuși l-a dus!
Părinții trebuie să-și aleagă bătăliile!
Adolescenți vor experimenta foarte mult. E foarte important să nu transformăm în mari războaie experimentele sigure. Orice culoare și-ar pune pe unghii o adolescentă, e ok, e în limitele de siguranță. La fel cum e ok să nu-mi placă cum se îmbracă, pot negocia ținuta, dar pot să îi permit măcar accesoriile.
Să ne alegem bătăliile din zona siguranței, să-i permitem experimentele legate de preferința unor filme, preferințe legate de ținute, dar dacă ele păstrează adolescentul într-o zonă sigură, atunci lucrez cu mine, ca părinte. Respir, fac meditație, fac mindfulness , pentru că aceste experiențe sunt limitate în timp. Sunt lucruri care se rezolvă de la sine.
Un procent de circa 25-30% dintre adolescenți va dezvolta obiceiuri de risc, foarte puțini vor dezvolta adicții. Dacă ne uităm la adolescenții care dezvoltă adicții de ecrane, droguri, gambling, realitatea este că cei care ajung într-un asemenea tipar, acolo lucrurile sunt foarte dificile în familie de foarte multă vreme. Iar în contextul adolescenței, e un tărâm propice ca ele să înflorească, dar rădăcinile erau acolo demult.
Ar trebui să las atitudinea de a pedepsi adolescentul și mă duc către copil în încercarea de a înțelege de ce a făcut un anumit lucru.
Tot ce spune gașca are un impact cu 70 la sută mai puternic decât ce spune părintele! Iar dacă sunt un părinte critic, care se deconectează, capitalul nostru de 30% se va diminua. E mult în controlul nostru cât putem să ne consolidăm sfera de influență, iar pentru asta trebuie să lăsăm deoparte comportamentele punitive și autoritare.