În Memoriam ~ MARIANA DRĂGHICESCU - Străină-s în lume

Описание: ÎN MEMORIAM - MARIANA DRĂGHICESCU - FOLCLOR AUTENTIC BANAT
NU-MI REZERV DREPTURILE ASUPRA PIESELOR, IAR CANALUL ESTE NEMONETIZAT!!!
CANALUL FIIND CREAT STRICT DIN DRAGOSTE PENTRU FOLCLORUL BANATEAN SI NATIONAL!!!
TOATE DREPTURILE SUNT REZERVATE STUDIOULUI "ELECTRECORD" DIN BUCURESTI SI RADIO-TELEVIZIUNII ROMANE, TVR TIMISOARA, DAR SI STUDIOULUI PRIVAT DIN TIMISOARA,DE MUZICA SI VIDEOCLIPURI-AUDIOTIM&RALINA!!!
ÎN MEMORIAM - MARIANA DRĂGHICESCU - FOLCLOR AUTENTIC BANAT
Biografie:
Mariana Drăghicescu (n. 18 septembrie 1952, cătunul Prisăcina, satul Bogâltin, comuna Cornereva, regiunea Severin (actualul județ Caraș-Severin) - d. 3 aprilie 1997, Toronto, Canada) a fost o cântăreață română de muzică populară din regiunea Banat. Tiberiu Ceia o numește „Privighetoarea Banatului”
Studii:
A absolvit Liceul de Filologie-Istorie. A studiat canto popular la Școala Populară de Arte.
Activitate:
A cântat încă din copilărie, în cadrul Casei de Cultură din Băile Herculane. Primul ei șlagăr, constituind și debutul alături de Orchestra de muzică populară „Lazăr Cernescu” din Caransebeș, a fost piesa „Duce-m-aș și m-aș tot duce (La măicuța mea, la cruce)”, imprimată la Radio Timișoara în 1972. În ciuda succesului radiofonic, cântecul a fost cenzurat de către autoritățile comuniste.
Cântăreața se specializează pe repertoriul bănățean. Continuă să colaboreze cu orchestra „Lazăr Cernescu” din Caransebeș (dirijată de Nicolae „Laci” Perescu), apoi se alătură orchestrei Banatul din Timișoara (aflată sub conducerea lui Gelu Stan). Culege folclor din regiunea vizată și creează adaptări ale melodiilor și textelor culese.
Efectuează numeroase turnee naționale. Realizează imprimări la Radio Timișoara și București și la casa de discuri Electrecord, în care prezintă o parte din repertoriul cules și adaptat. Despre discurile ei se scriu peste 30 de recenzii. Participă în festivaluri și concursuri de muzică populară și este recompensată cu mai multe premii.
În data de 17 noiembrie 1978, în sala clubului ”Independența” din Sibiu, Mariana Drăghicescu participă alături de Lia Maria Bologa la spectacolul ”La vatra jocului străbun”.
Gelu Stan afirmă despre ea: „Mariana Drăghicescu rămâne, prin cântecele ei, una dintre cele mai valoroase interprete de muzică populară din țară. A fost o solistă extraordinară, exemplu pentru toți cei care îi urmează în această vocație, cu un simț deosebit în a-și alege repertoriul”
Festivalul „Mariana Drăghicescu” - Numele ei îl poartă o asociație culturală care organizează un festival - concurs național de interpretare vocală omonim. Concursul se adresează soliștilor cu vârste între 16 și 30 de ani. Preselecția și concursul propriu-zis au loc în județul Timiș, iar laureații susțin un spectacol omagial la Bogâltin - Cornereva. Prima ediție a festivalului a avut loc în 1998.
Probele de concurs constau de obicei din unei doine sau balade fără acompaniament și și a unei piese sau joc cu acompaniament muzical din zona pe care o reprezintă concurentul.[3] În afară de acestea pot exista și alte probe.
La a VIII-a ediție, din 2010, juriul a fost format din Marioara Murărescu, Gelu Stan, Tiberiu Ceia, Gheorghe Țunea, Gelu Furdui și Nicoleta Voica. Între probe a fost și, la alegere, recitarea unei poezii în grai, sau prezentarea unui costum popular, sau a unui obicei local. Proba de selecție a acestei ediții a avut loc la data de 6 octombrie la Casa de Cultură din Buziaș, gala finaliștilor (16 participanți) la 7 octombrie la Opera Națională Română Timișoara, festivalul încheindu-se cu spectacol omagial la 8 octombrie. La a VIII-a ediție a festivalului au participat interpreți inclusiv din Cluj-Napoca și Târgu-Mureș.
La a X-a ediție, jubiliară, din 2012, când s-au comemorat și 60 de ani de la nașterea Marianei Drăghicescu, preselecția și concursul au avut loc în Timișoara, între 26-27 septembrie, iar gala laureaților la 30 septembrie.[3] Președintele juriului a fost Marioara Murărescu.
Discografie:
Înregistrări Radio Timișoara
Înregistrări Radio București
Electrecord, Intercont
1973 EPC 10.337 vinil, EP, 17 cm Mamă cu inima bună
1973 STM-EPE 0932 vinil, LP, 30 cm Rencontre avec la Roumanie ‑ Caransebeș
1974 STM‑EPE 01060 (reed.) vinil, LP, 30 cm Jos în vale la livezi
1975 ST‑EPE 01263 (reed.) vinil, LP, 30 cm Ensemble folklorique „Banatul”
1976 ST‑EPE 01292 (reed.) vinil, LP, 30 cm Cernă, Cernă, apă lină
1977 STM-EPE 01427 vinil, LP, 30 cm Cîntă, inimă, și spune
1979 STM‑EPE 01686(reed.)vinil, LP, 30 cm Cine-o zis la cântec frate
1980 STC 00127 casetă audio – [material propriu]
1988 ST-EPE 03472 vinil, LP, 30 cm Mîndră-i hora satului
1989 ST-EPE 03728 vinil, LP, 30 cm Cîte stele-s pe Banat
1989 STC 00635 casetă audio Cîte s