Capitanul Apostolescu si identificarea - Horia Tecuceanu

Описание: #apostolescu #capitanul #carti #cartiromana #lecturiaudio #lecturionline #horiatecuceanu #greseala #teatru #teatruonline #teatruaudio #tecuceanu #cartiaudioromana #cartiaudio #identificarea

Deși era ora patru după amiaza, mercurul din termometru continua să se mențină în jurul gradației 35.

Mai-marele galaxiei noastre dogorea atât de puternic, încât sergentul-major Mihai Tănase avu senzația că își ține capul într-un cuptor încins. Când rondul său ajunse lângă plaja rezervată bărbaților, pe malul lacului Techirghiol, se opri și își scoase cascheta. În timp ce își îndepărta cu batista transpirația de pe frunte, privi puzderia de oameni care, împachetați în nămol, se prăjeau sub nemiloasele raze solare. Cei care se bălăceau în apa ghiolului nu depășeau numărul degetelor unei mâini.

Uitându-se cu invidie la ei lăsă să-i scape un oftat de o clipă, pentru ca apoi, întorcându-le spatele să-și reia cursa de inspectare a sectorului său. Traversă calea ferată și, legănându-se moleșit de arșiță, porni spre Eforie Sud.

Tocmai se întreba dacă va găsi acolo, în piață, suficientă apă pentru a-și potoli însetarea, când, intempestiv, auzi în spate strigăte de ajutor.

Se răsuci brusc pe călcâie și-l căută cu privirea pe cel ce strigase. Îl descoperi, după gesticulație, printre cei ce se scăldau. Străbătu așa-zisa faleză a lacului, coborî și reapăru din șanțul cu buruieni, traversă din doi pași calea ferată și aruncându-și cascheta pe bolovanii de taluzare a malului, plonjă, de sus, de la trei metri, în apă.

Abia în clipa când unul din pietroaiele ascunse sub oglinda lacului îi provocă o durere arzătoare la genunchiul stâng, realiză că ceva nu e în regulă. Nu se opri însă, ci, accelerându-și crawl-ul, străbătu cei zece – doisprezece metri care-l despărțeau de bărbatul ce-l alarmase.

— Ce vă veni domn-le! întrebă, mânios, Tănase, după ce-și lăsă picioarele pe fundul lacului. Doar n-o să-mi spuneți că era să vă-necați aici, unde apa n-ajunge nici până la umeri?

Interpelatul, livid și cu ochii măriți de groază, deschise gura de câteva ori, dar, ca într-un film mut, nu reuși să articuleze niciun sunet.

— Calmați-vă. Ce s-a întâmplat? insistă Tănase, de astă dată amuzat de spaima fără motiv a celuilalt

— Mă spălam de nămol și… și… Uitați-vă! îngăimă înfiorat chestionatul, arătând cu brațul întins spre fundul lacului, la vreun metru depărtare.

Apropiindu-se intrigat de locul indicat, Tănase văzu un adult plutind între două ape. Capul, cu fața în jos, era mai coborât decât picioarele. Mai întâi, avu impresia că are de-a face cu un căutător de raci, scoici sau naiba știe ce altceva se poate găsi pe fundul unui lac. Apoi, în următoarea fracțiune de secundă, remarcă totala imobilitate a înotătorului; o nemișcare ce spunea suficient.

Subofițerul, țâșnind ca un resort, își trimise un braț în apă, și, prinzând înecatul de bărbie, îi trase capul în sus, cu speranța că-l va mai putea salva. Dar intervenția se dovedi tardivă.

Ajutat de câteva persoane, au reușit cu greu să tragă cadavrul la țărm. Îndărătnicia cu care se opusese înecatul transportării sale, s-a explicat abia după ridicarea lui pe scândurile debarcaderului, când, din cearșaful ce-i înfășură abdomenul, se rostogoli un bolovan de vreo patruzeci de kilograme.