Schitul SFÂNTUL DANIIL SIHASTRUL - Râpa lui Coroi (Județul Neamț, România)

Описание: Vă rog să activați subtitrarea în românește! - Please turn ON English subtitle!
Undeva în sălbăticia Munților Stânișoarei, la vest de Târgu Neamț, există un munte sfânt al sihaștrilor și în vârful căruia se găsește Mănăstirea Sihla (cunoscută pentru peștera în care s-a nevoit Sfânta cuvioasă Teodora la sfârșitul secolului XVII). Spre poalele acestui munte, la distanțe de ordinul kilometrilor, se găsesc vechi mănăstiri, de mare rezonanță în monahismul românesc: spre nord Sihăstria și Secu, spre nord-est Agapia și Agapia Veche, iar la est Văratec. Un drum nemodernizat, destul de greu, urcă prin pădure muntele de la Sihăstria la Sihla (8,2 km) și coboară la Agapia (8,5 km), sau invers. În vecinătatea Mănăstirii Sihla se găsește Râpa lui Coroi, denumită după Ioan Coroi, un dregător din Sfatul Țării, care în anul 1763, fiind la vânătoare, s-a prăbușit în această prăpastie. Grotele din stâncăriile Râpei lui Coroi, de-a lungul secolelor, au adăpostit o mulțime de știuți, dar mai mulți neștiuți, sihaștri, bărbați și femei, care au trăit în asceză în aceste locuri uitate de lume. În apropiere de Râpa lui Coroi, pe locul unor vechi bordeie, după căderea comunismului (anii 1990) sub conducerea Mănăstirii Sihăstria s-a construit schitul „Sfântul Daniil Sihastrul” (cunoscut și ca schitul „Râpa lui Coroi”), populat cu călugări de la această mănăstire. Schitul a fost sfințit în 1996 cu hramurile hramurile „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”, „Acoperământul Maicii Domnului” şi „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”. Schitul este comous din biserică, clopotniță, chilii, agheasmatar, case de locuit și alte acareturi. Biserica, din lemn pe fundație de beton, este compusă din altar, naos, pronaos, pridvor interior și pridvor exterior. Deasupra naosului se ridică o turlă oarbă. Acoperișul este învelit cu tablă de aluminiu așezată în solzi.
Accesul la schit se face din drumul dintre mănăstirile Sihăstria și Sihla, fie cu mașini cu tracțiune integrală pe un fel de „drum” foarte dificil, dar majoritatea vizitatorilor folosesc poteca prin pădure lungă de circa 1,5 km, destul de dificilă și ea.
După tradiție, Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul, simbol al viețuirii pustnicești, s-a nevoit în aceste locuri înainte de a se retrage în zona Putnei (Bucovina) unde și-a dăltuit în piatră vestita sa „peșteră” (paraclis cu chilie). De fapt, apreciem că schitul aduce un omagiu tuturor sihaștrilor care de-a lungul secolelor au pustnicit și încă mai pustnicesc, în această zonă retrasă, sălbatică, specială, pol al monahismului românesc. Și vom aminti din cei care îi cunoaștem, începând cu Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, continuând cu alți asceți cum ar fi Cuviosul Pavel de la Sihăstria (duhovnicul Cuvioasei Teodora), Sfântul Cuvios Iosif de la Văratec, Schimonahia Emiliana Neacșu, Ierodiacon Cristofor de la Mănăstirea Frăsinei, Schimonahia Isidora, temporar și mai recent, alți mari părinți ai ortodoxiei românești, de exemplu Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, Arsenie Papacioc, Calistrat Bobu, Ilarion Antohi, Daniil Tudor etc.