ȚIBUCANI - Schitul „Sfânta Maria Magdalena” (Județul Neamț, România)

Описание: Vă rog să activați subtitrarea în românește! - Please turn ON English subtitle!
În anul 1774 un grup de 20 călugări de la Mănăstirea Secu, în frunte cu un duhovnic, primesc binecuvântarea părintelui (Sfântului) Paisie Velicikovski (1722-1794), starețul Mănăstirii Secu (apoi lși al Mănăstirii Neamț) și într-o frumoasă poiană din zona Țibucani (la circa 36 km sud-est de Târgu Neamț), pe pământurile mănăstirii, întemeiază un nou așezământ monahal. Pe o temelie de piatră este înălțată o biserică din lemn de stejar, ctitor fiind boierul Iordache Cantacuzino Deleanu. Deasupra bisericii având o alcătuire simplă (altar, naos cu abside laterale, pronaos și pridvor deschis) se înalță trei turle. Biserica primește hramul „Sfânta Maria Magdalena”. Se presupune că acest hram atât de rar, unic până nu demult în România, a fost propus de Sfântul Paisie Velicikovski pe fondul experienței sale de egumen al unei mănăstiri de pe Muntele Athos în care se păstra mâna dreaptă a Sfintei Mironosiţe Maria Magdalena, cea cu care a atins picioarele Mântuitorului. Schitul a păstrat mult timp rânduiala monahală a Sfântului Paisie, de influență athonită. În perioada de început aici a funcționat o școală de copiști și traducători din slavonă și greacă, ucenici ai Sfântului Paisie, dintre aceștia remarcându-se Grigorie Dascălu (1765-1834, din 1823 mitropolit al Țării Românești, trecut în rândurile sfinților în 2005), precum şi Ilarion Dascălu.
În 1823, pe cheltuiala boierului Ioniță Botez, este refăcută și consolidată biserica (s-a înlocuit acoperișul de draniță cu unul de tablă, s-a tencuit interiorul) și s-a construit (în 1859 ?) impozantul turn-clopotniță de la intrare. Tot de atunci datează actuala catapeteasmă a bisericii, poleită cu aur și pictată în stil bizantin, probabil de școala de pictură de la Mănăstirea Secu.
În această mică biserică de lemn s-a slujit neîntrerupt până în 2007 când slujbele oficiate după rânduiala schitului s-au mutat în „noua” biserică de lângă turnul-clopotniță, având hramul „Intrarea Maicii Domnului în biserică“ și construită în 1935. Tot atunci s-au adăugat chilii, stăreția și arhondaricul. Foarte interesant însă, pe pisania scrisă deasupra ușii de intrare în pronaos, Foarte interesant însă, pe pisanie este menționat 1943 ca an al construirii și sfințirii acestei biserici, ctitor fiind preacuviosul Gherontie Gheorghe. De asemenea, pisania scrie despre lucrările din anul 2007 de restaurare a bisericii (lemnărie, acoperiș din tablă de aluminiu, adăugare pronaos cu două turle, execuția picturii în frescă prin grija egumenului de atunci, Arsenie Rus), urmate de resfințirea în același an de către viitorul patriarh al României, părintele Daniel.
Schitul a mai trecut prin lucrări de renovare în anii 2011-2012.
În inventarul lăcaşului se păstrează şi o serie de cărţi bisericeşti vechi (evanghelii, mineie), obiecte folosite în practica liturgică (sfinte vase), chivotul bisericii, candele, toate din secolul 19.
Într-un articol mai vechi, fostul egumen al schitului, Hrisostom Filipescu, menționează existența la Schitul Țibucani a unei icoane a Maicii Domnului, foarte veche, datând poate chiar de la începuturile schitului și care, prin tradiție, ar fi făcătoare de minuni. Icoana Maicii Domnului din fața altarului (biserica „Intrarea Maicii Domnului în biserică” pare a doar asemănătoare, nu și identică cu aceea prezentată în articol.
În prezent, ansamblul monahal de lângă Țibucani cuprinde biserica de lemn „Sfânta Maria Magdalena” (1774), turnul-clopotniță (1859), biserica „Intrarea în biserică a Maicii Domnului” (1935), chilii, arhondaric, bucătărie, trapeză.