„Viața” – Costache Ioanid | Cântec creștin profund | Azi primește viața |Muzica lui Isus | Mântuire

Описание: Acest cântec este realizat pe versurile poeziei „Viața” de Costache Ioanid, una dintre cele mai puternice poezii creștine românești, cu mesaj evanghelic profund.

Poezia surprinde jertfa Domnului Isus pe cruce, credința tâlharului mântuit și chemarea urgentă adresată fiecărui om: „Azi primește viața!”. Mesajul central este harul lui Dumnezeu, mântuirea prin credință și importanța deciziei personale cât timp ușa milei este încă deschisă.

„Viața” de Costache Ioanid este o poezie creștină cu puternic mesaj evanghelic, care surprinde dramatismul jertfei lui Isus și urgența deciziei personale a omului. Pornind de la scena răstignirii și de la credința tâlharului mântuit, textul contrastează harul divin cu orbirea religioasă și cheamă cititorul la o alegere imediată: primirea vieții prin credință. Poezia transmite ideea că mântuirea este un dar oferit „azi”, cât timp harul încă este deschis.

🎵 Muzica și interpretarea au fost create cu ajutorul inteligenței artificiale, având scop exclusiv spiritual și educativ, pentru a face cunoscut mesajul Evangheliei.

📖 Versuri: Costache Ioanid
✝️ Temă: Jertfa lui Isus, mântuirea, harul, viața veșnică
🎶 Gen: Cântec creștin / Poezie creștină pusă pe muzică

Dacă acest cântec te-a atins, te încurajăm să îl distribui și să lași un comentariu.

Versuri:
Viața - Costache Ioanid

Câtă vreme nu s-a-nchis Cartea Mântuirii,
cât Isus mai poartă-n răni sângele Iubirii,
cât mai poate pâlpâii jarul sub cenușă,
stai și-ascultă. Domnul tău bate-acum la ușă.

Dacă azi e-n preajma ta, e că vrea să-ți spună
gândul cel mai însemnat, vestea cea mai bună.
Nu-L lăsa să plece trist. Poate niciodată
mâna Lui la ușa ta n-are să mai bată....

Zi de-april. Un aspru vânt leagănă smochinii.
Sus pe deal, cu chip ciudat, sub priveghere,
iată-L țintuit pe lemn, Omul de durere,
Om deprins cu suferinți.... Vai, întoarce-ți fața!
Nu-L privi, că te-nfiori! I se stinge viața.

Numai sânge. Numai răni. Ce păcate grele
L-au adus între tâlhari? Ce blestem să spele?
Împrejur cei înțelepți Îl lovesc cu glumă:
– S-a-ncrezut în Dumnezeu... să coboare-acuma!

Unul din tâlhari, rânjind, s-a-ntors să-i spună:
– Dacă ești Mesia Tu, smulge-ne din cuie!
Celălalt se-ncruntă trist: Nu te prinde teama?
Pentru câte-am făptuit drept e să dăm seama.
Dar Acesta, fără vină, toate le îndură.

Și-ntorcând către Isus ochii Lui de zgură:
– Doamne, când vei fi-Împărat, să-Ți aduci aminte.
De-oi fi țărână în grădini, de-oi fi colb fierbinte,
să mă chemi să-Ți văd și eu zilele senine....

Și-a răspuns Isus:
– Vei fi.... azi... în Rai cu Mine!

Numai tu, sărman tâlhar, vezi lumina sfântă?
Tu, opaițul cel stins, trestia cea frântă?
Cum? N-o văd cei pricepuți? Doctorii? Soborul?
Preoți, nu vedeți în El Răscumpărătorul?

Cinste Jertfei lui Isus! El S-a dat ca plată!
Prin credința-n El, acum, Viața-i câștigată!
Mii de îngeri spre Isus își apleacă zborul:
„Aleluia! A învins Mielul, Salvatorul!”

Frații mei, să sune-n larg bolta cea albastră
de cântări și chiot plin! Viața e a noastră!
Lutul când se-ntoarce-n lut ca să-și ducă somnul,
noi suntem întâmpinați de Isus, de Domnul
și de îngeri sclipitori, soli ai Dimineții,
ce ne duc în Paradis și cetatea Vieții!

Astăzi dar, prieten drag, cât mai este milă,
cât iertarea nu și-a-nchis cea din urmă filă,
cât timpul al neamurilor încă nu se curmă,
cât Isus mai poartă-n răni stropii cei din urmă,
nu-L lăsa să plece trist!

Poate niciodată
mâna Lui la ușa ta n-are să mai bată.....

Iată azi El Și-a întors către tine fața!
Omule, fii înțelept!
AZI PRIMEȘTE VIAȚA!